Inchisorile mele - La Vacaresti - 03

Inchisorile mele - La Vacaresti - 03

de Ioan Slavici


III.

Iubite amice,


Iesit la aer, am Inceput sa ma plimb pe soseaua de la dreapta bisericii, care, fiind In bataia soarelui, era mai zbicita. Nu mai era, parca, mirosul greu din ziua trecuta. Se vede ca-l luase baltaretul, care adia dinspre campia ce se Intinde pana In valea Sabarului. In tot cazul era mai bine decat In salonul din care scapasem.
Peste putin au Inceput sa iasa stafiile care ma Inspaimantasera la sosirea mea, ici una cate una, colo cate doi-trei dintr-o data, multi baietani ba chiar si copii de cate zece-doisprezece ani. Ei Insa nu se plimbau, ci se asezau In bataia soarelui pe sub ziduri, mai ales de-a lungul bisericii. Pe ici, pe colo cate unul mai Indraznet se uita cu ochi stinsi si rasufland din greu la mine, apoi Isi rotea fricos privirea, ca sa vada daca nu cumva e prin apropiere vreun gardian, care Il vede Intinzand mana pe cersite.
Ma stii ca nu eram om caruia Ii este data multumirea de a potoli fie chiar si numai pe o clipa foamea unei atat de mari multimi de flamanzi. Rapus In toate acestea de mila, am scos punga. Cea mai mica din hartiile din ea era una de doi lei, prea mult pentru oameni ca mine.
"Haide! Fie si asta!" mi-am zis Insa si i-am Intins-o unuia dintre copii.
El si-a retras mana.
"Ce sa fac eu cu ea? - mi s-a tanguit. O bucata de paine, fie chiar si numai o cojita uscata."
M-am Incredintat In urma ca acesta nu era "gestul" lui: cei mai multi faceau asa.
De ce?
Pentru ca Indata ce se afla ca au bani, mancau tranteala si li se luau banii.
Am vazut In mai multe randuri chiar scene si mai caracteristice.
In anumite zile, rude ori prieteni au voie sa-i vada pe detinuti, sa vorbeasca cu dansii prin zabrele In fata gardianului si sa le dea primeneli ori de ale mancarii.
Cand vreunul mai plapand e chemat la vorbitor, altii stau In dreptul bisericii la panda.
Intorcandu-se apoi fericitul vizitat cu legaturica, se produce o Imbranceala si peste putin nu se mai stie ce s-a facut legaturica.
Era foarte primejdios darul de mila pe care voisem sa i-l fac copilului.
Catva timp In urma curtea a rasunat de un cor bine condus. Erau vreo zece dintre socialistii adapostiti la spital. Plimbandu-se pe coridorul din fata celulelor, ei cantau Internationala.
Erau oameni rau de tot ciomagiti la 13 Decembrie, plini de vanatai, unii cu rani nevindecate Inca ori bolnavi pe urma primejdioaselor leziuni interne.
Iti marturisesc ca spre rusinea mea nu prea stiam ce va sa zica socialism si aveam rea parere despre socialisti.
Sirian de bastina si copilarit In mijlocul poporului, eu eram Inca de acasa om cu vederi conservatoare, care are un adevarat cult pentru traditiile nationale In toate privintele. Acest cult s-a dezvoltat apoi sub Inraurirea lui Saguna si a aderentilor lui, prin legaturile mele cu Eminescu si prin viata petrecuta In mijlocul junimistilor. Socialistii erau deci pentru mine unii dintre dusmanii cei mai primejdiosi ai neamului romanesc, zguduitorii din temelie ai vietii nationale romanesti.
Auzindu-i acum cantand si vazandu-i voiosi, am zis cu toate acestea "Bravo voua". "Astia sunt oameni!"
Asemenea oameni nu mai vazusem decat la Sibiu, unde cativa inimosi ucenici ai lui Saguna au tinut ani de zile de-a randul piept cu o lume Intreaga.
Am cazut deci In pacatul de a dori sa fac cunostinta cu cantatorii din coridorul celulelor.
Cativa dintre dansii au coborat scarile, ca sa se plimbe pe unde ma plimbam si eu, acum nu singur, ci cu doi dintre colegii mei.
Intre cei coborati se aflau atat Frimu, cat si Cristescu, amandoi oameni istoviti de grele suferinte trupesti, slabi si palizi la fata, dar altfel mult deosebiti unul de altul.
Frimu, un fel de razes morocanos, umbla cam plecat din spinare, cu pas rar si calcat cu Indaratnicie, cantarea fiecare vorba pe care o rosteai si cu atat mai vartos fiecare vorba ce urma sa-i iasa din gura. Era omul din care, vorba romanului, ai sa scoti vorba cu clestele.
Fata lui, ochii lui, mai ales zambetul cam sceptic de pe buzele lui, Intreaga lui fiinta Imi impuneau si ma simteam jignit de simtamantul ca nu se simte deocamdata Indemnat a sta de vorba cu mine.
" Cristescu, om mai tanar, baiat levent, cum s-ar zice, chipes, Imbracat cu un fel de eleganta neglijenta, era, din contra, vioi, plin de vlaga, desi obosit, maestru In ale vorbirii si mereu pornit spre gesturi largi si energice. El ma stia bine din lucrarea mea literara si, spre marea
mea uimire, ma socotea drept "unul dintre ai nostri".
Chiar daca n-as fi tinut eu, tinea el sa stam de vorba si peste putin m-am simtit sufleteste foarte apropiat de dansul.
"Uite! - Imi zise aratand cu un gest energic asupra fratilor nostri de sub ziduri. Si acestia sunt oameni care traiesc In mijlocul unei societati civilizate, Intr-un stat organizat dupa cele" mai bune modele, sub un guvern care se simte menit a Infiinta Romania Mare si a o consolida."
Nu-mi ramanea decat sa-i marturisesc ca gandurile lui sunt si ale mele, desi nu sunt socialist.
"Mi-e rusine ca sunt om si roman cand vad cele de aici", i-am zis.
"Ai venit abia ieri seara: n-ai vazut nimic - raspunse el. Sa vii sa-ti arat eu, care am mania de a pipai toate ranile nenorocitei noastre tari."
M-am dus, ne-am dus amandoi si au mai venit cu noi si fanaticul Teodorescu, si avantatul Balineanu, si totdeauna sarcasticul Vasilescu de la sondele din Campina.
N-am sa-ti spun, iubite, ce-a zis fie unul, fie altul dintre noi, ci numai ceea ce am vazut si gandit eu Insumi.
Eu am citit Infernul lui Dante, am vazut In Capela Sixtina iadul lui Michelangelo, am vazut si Campo Santo de la Pisa. Dupa cele ce am vazut la Vacaresti, Michelangelo si zugravul de la Pisa au ramas In gandul meu niste carpaci neajutorati.
Eu putine am sa-ti spun, iar tu multe ai sa gandesti.
Am ajuns la localul bailor.
O lege de la 1874 prescrie, asa mi s-a spus, ca oricare detinut are, Inainte de toate, sa fie Imbaiat si dezinfectat. Luand administratia penitenciarului, germanii au executat legea aceasta zidind o casa noua, unde au instalat o sala mare, In care noii veniti se dezbraca si asteapta sa le vina randul, un coridor, prin care trec nevazuti la baie, o sala pentru bai sistematice si alt coridor, prin care ies sa se Imbrace. Alaturea au mai adaugat apoi o etuva de despaduchere si un lavabou.
Acum stabilimentul acesta era parasit. Apa de zapada topita patrundea prin acoperis, tavanele erau pe ici, pe colo cazute, dusumelele putrezisera, tencuiala pe ici, pe colo era si ea cazuta de pe pereti.
Parasita era marea sala, In care se aflase tipografia. Mai ramasese In ea o mare masina de tipar. Casa era de altminteri In stare mai buna, dar geamurile erau In mare parte sparte, temelia cazuse si aici In multe parti, scocurile de la stresini erau Infundate si numai pe ici, pe colo mai ramasese cate un burlan de scurgere.
Aceasta e de altminteri starea tuturor acoperisurilor. Vantul a luat pe ici, pe colo tabla Incat se vede astereala, la turle si la clopotnita sunt descoperiti chiar si unii capriori, scocurile sunt Infundate si azi, dupa vreo opt luni, pline de buruieni, iar burlane abia pe ici, pe colo au mai
ramas.
Am trecut printre mormanele de gunoi la biserica.
Jale adanca m-a cuprins.
Un nenorocit, cine o fi fost, a dat soselei scurgerea spre biserica. Stand astfel temeliile mereu In apa, ele Incetul cu Incetul s-au macinat si zidul, desi neobisnuit de gros, a crapat de la pamant pana sub acoperis, Incat a trebuit sa se puna pe sub streasina un brau de fier, ca sa nu se surpe Intreaga zidire. Deoarece apa se scurge peste pereti, mai ales de pe
ciubuce, a cazut tencuiala, iar braul admirabil sculptat si pervazurile frumoase ale ferestrelor sunt pline de muschi si In mare parte macinate. In aceeasi stare se afla si cele opt coloane de piatra din pridvorul bisericii, minunate atat ca proportii arhitectonice, cat si ca amanunte
de sculptura In stil oriental.
Cat pentru interiorul bisericii, ma marginesc a-ti spune ca pictura, atat aici, cat si In paraclis, un adevarat monument din secolul XVIII, e pierduta In mare parte pentru istoria culturala a tarii.
"Sa mergem acum la minori - mi-a zis Cristescu. E destul sa-i vezi pe ei, pentru ca sa nu mai ai nevoie de a-i vedea si pe ceilalti."
"Academie de Inalte studii pungasesti - adauga unul dintre ceilalti. Cine intra odata aici nu mai iese decat hot de profesiune - care savarseste faptele rele fie chiar si numai spre a avea multumirea de a le fi savarsit."
Minorii acestia sunt cea mai sugestiva parte a lumii de la Vacaresti. Mi-am dat multa silinta sa ma dumiresc In ceea ce-i priveste si-ti voi vorbi despre ei si numai despre ei In alta scrisoare. De asta data Iti spun numai ca am intrat Intr-o sala mare, asa-zisa sufragerie, In care se aflau vreo 15 paturi, tot fier veritabil si scanduri de brad adevarat. Minorii, vreo
optzeci, Intre care multi copii, erau Ingramaditi prin colturi sezand pe jos si Inghesuindu-se, ca sa se Incalzeasca unii pe altii.
Niciodata nu-mi putusem Inchipui ca e In lumea aceasta asemenea priveliste cu putinta.
Vazandu-i goi aproape si cu oasele iesite prin pielea zbarcita si In culoarea telinei uscate, am Intrebat cum dorm ei si ce mananca.
"Dorm cate patru si mai multi Intr-un pat - mi s-a raspuns - raman cei mai slabi pe jos si mananca batai cand unii de la altii, cand toti de la gardieni ori de la hotii cei mari."
"Cei mai bine facuti dintre dansii - adauga altul - sunt apoi luati In antrepriza si oferiti cu cativa lei pentru abuzuri sexuale ori se dau ei Insisi pentru o bucata de paine."
"Sa mergem mai departe" - am zis aducandu-mi aminte de Virgiliu, care-l purta pe Dante prin infern.
"Sa mergem la spital - grai Virgiliu al meu - ca n-ai vazut Inca decat introducerea."
Spitalul nu era un adevarat spital, caci nu am gasit In el nici medic, nici medicamente, nici bolnavi, ci numai ramasite de fiinte omenesti, care nu mai au nevoie nici de medic, nici de medicamente.
"Ii vezi - grai Virgiliu al meu. Aici oamenii sunt adusi numai ca sa moara cu buna randuiala. Cand aiurea, foamea, frigul, boala ori bataile Il sleiesc pe vreunul, Incat trage de moarte, unul dintre ceilalti Il ia In spinare si-I aduce aici. O sa vezi In fiecare zi cativa dintre acestia cu
capul cazut pe umarul celor ce-i duc si balabanindu-le mainile si picioarele. Daca gasesc aici un pat, mor ca toata lumea; iar daca paturile sunt toate pline, scapa din lumea aceasta Intinsi pe jos. Dar sa vii sa-i vezi."
Ne-am coborat Intr-un coridor pardosit cu asfalt, In care se afla o masa mai lunga. Pe masa erau Intinse patru cadavre, doua cate doua. Pe jos zaceau alte cinci, Intre care unul al unei femei, din Intamplare o evreica.
"Acestia au fost si ei oameni - zise el. Ii vezi pe toti In pielea goala. Indata ce-au murit, le-au furat trentele de pe les. Femeia aceea mai ramasese cu camasa. De azi dimineata, cand au adus-o, i-au luat-o si pe aceea."
Am stat si-am stat cuprins de un simtamant pentru care nu sunt vorbe In graiul omenesc, si binecuvantam pe cei ce m-au ajutat, trimitandu-ma la Vacaresti, sa vad si aceasta mai Inainte de a fi murit.
Erau toti morti fara lumanare, carora nimeni nu le-a Inchis ochii, nimeni nu le-a pus mainile pe piept, pe care nimeni nu i-a bocit, carora nimeni nu le-a citit molifta de iertare, pe care nimeni nu avea sa-i prohodeasca.
Schelete Infasurate In piele subtire, parca tabacita si cam In culoarea cozonacului bine copt, pantece lipite de spinare, cosul pieptului iesit, maini si picioare chircite In fel de fel de chipuri, ochi holbati, guri pe ici, pe colo ranjite, din care ies la iveala dintii, fete In care se oglindea starea sufleteasca din clipa In care s-au curmat bataile inimii.
M-am uitat si iar m-am uitat, si ochii mi s-au oprit In cele din urma asupra unuia care fusese om tanar, voinic si cu deosebire frumos, cu fata curata. Fusese ras si la barba, si la mustati, precum se vedea, cu vreo doua saptamani mai Inainte de moarte si In timpul tangirii Ii crescusera tepoase barba si mustati. Nu e In lumea aceasta pictor care ar fi In stare sa reproduca beatitudinea ramasa In fata acestui om scapat din lumea ticalosiilor.
"Am vazut acum destule!" zisei Intorcandu-ma spre iesire.
"Mai e Inca ceva" - grai unul dintre tovarasi si ma duse printre lesuri la unul dintre colturile din fund.
"Iata - zise aratandu-mi o gramajoara colcaitoare - acestia sunt paduchii care-l parasesc pe om Indata ce i se raceste sangele In vine, un semn ca oamenii acestia au fost adusi aici Inca mai Inainte de a fi Incetat inimile lor a bate."
Iesind iar la aer si la lumina, ne-am aflat fata In fata cu un fel de camion, In care se aflau doua cosciuge de scanduri subtiri netrase la rindea. Doi dintre morti au fost aruncati cap la picioare Intr-unui din cosciuge, iar In celalalt au fost tescuiti alti doi si pe deasupra lor trupul evreicii. Deoarece unul dintre bratele acesteia era ridicat spre cap, unul dintre voinicii de fata a frant cu o lovitura zdravana bratul, ca sa Incapa In cosciug.
"Cum ramane cu ceilalti patru? - Intreba domnul Bogdan- Pitesti, care venise si el Impreunacu alti cativa la aceasta ceremonie lugubra. Nu-i ia si pe ei?"
"Nu li s-au facut Inca formele" - raspunse gardianul spitalului.
Vei fi zicand ca tot asa era si pe campul de razboi, unde eu aveam un fiu si trei gineri.
O fi fost chiar mai urat, dar tocmai de aceea nu aveam sa fiu prigonit eu, care ziceam ca omul numai dezbracat de firea omeneasca se poate avanta in razboi.





Inchisorile mele - Inainte si dupa venirea in regat - 01
Inchisorile mele - Inainte si dupa venirea in regat - 02
Inchisorile mele - La Vat - 01
Inchisorile mele - La Vat - 02
Inchisorile mele - La Vat - 03
Inchisorile mele - La Domnesti - 01
Inchisorile mele - La Domnesti - 02
Inchisorile mele - La Domnesti - 03
Inchisorile mele - La Luvru - 01
Inchisorile mele - La Luvru - 02
Inchisorile mele - La Luvru - 03
Inchisorile mele - La Vacaresti - 01
Inchisorile mele - La Vacaresti - 02
Inchisorile mele - La Vacaresti - 03
Inchisorile mele - La Vacaresti - 04
Inchisorile mele - La Vacaresti - 05
Inchisorile mele - La Hotel Modern - 01
Inchisorile mele - La Hotel Modern - 02
Inchisorile mele - Procesul Ziaristilor - Incheiere
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 01
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 02
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 03
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 04
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 05
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 06
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 07
Inchisorile mele - Iar la Vacaresti - 08
Inchisorile mele - Om intre oameni - 01
Inchisorile mele - Om intre oameni - 02
Inchisorile mele - Om intre oameni - 03


Aceasta pagina a fost accesata de 766 ori.
{literal} {/literal}