Padureanca - Capitolul 01
de Ioan Slavici
1.
Fa trei cruci si zi „Doamne-ajuta!” cand treci pragul casei, fie ca sa iesi, fie ca sa intri, caci lumea din intamplari se alcatuieste, iar intamplarea e noroc ori nenorocire, si nimeni nu stie daca e rau ori bun ceasul in care a pornit, nici daca va face ori nu ceea ce-si pune de gand.
Busuioc insa, bogatoiul, era om care stie ce voieste. Pe vrute, pe muncite, pe chibzuite, el ajunsese gospodar ce ara cu patru pluguri zece zile de-a randul si seamana brazdele numai cu grau bob ales, si de aceea se putea simti destoinic a scoate la capat lucruri pe care altii nici macar de gand a si le pune nu se incumetau.
Se ivise holera-n tara, iar Busuioc nu voia sa stie de ea. Holera-n timpul secerisului?! La aceasta nu s-a gandit si nici acum nu voia sa se gandeasca. Avea patruzeci de jugare de pamant acoperite cu grau, un singur lan ce sovaia mereu sub sarcina de spicuri grele; holera, neholera el trebuia sa-si adune rodul in timp de trei zile, caci putin se scutura de la cei saraci, dar mult de la dansul.
si de la multi mult s-ar scutura in fiestecare an si inca mai mult ani si ani de-a randul daca n-ar fi bratul padurenilor flamanzi.
Simtind apropierea timpului de secere, padurile se pun in miscare coliba cu coliba, sat cu sat se aduna, vaile pornesc intregi spre campia intinsa, si in cateva zile cat tine locul din Mures pana in partile Orazii si pana la izvoarele Crisurilor nu mai raman prin sate decat mosnegii neputinciosi, babele batrane si copiii nevarstnici; setea de viata ii ia si-i duce pe toti la sarbatoarea cea mare ce se tine in fiestecare an o data pentru impartirea panei de toate zilele.
Acum stapanirea oprise aceasta serbare: se daduse de stire si cu toba prin sat, si in auzul oamenilor adunati la biserica precum ca nimeni nu are voie sa paraseasca de seceris hotarul satului sau, nici sa primeasca de seceris oameni din alte sate.
– Sa vad eu cine ma opreste pe mine a-mi strange rodul muncii mele! striga Busuioc. Curata nebunie!
De unde ia stapanirea puterea de a ne opri pe noi toti? La asta nu s-a gandit?! intr-o mana e: Mai, omule, vreai sa mori de foame?”, iar in cealalta: „Baga de seama ca nu cumva sa dai de holera!” Apoi tot mai buna e holera. Parca daca mi-a fi dat sa mor de holera, stapanirea o sa stearga data mea de acolo unde s-o fi afland! ti-e scris, ti-e scris; nu ti-e scris, nu ti-e scris, si sanatate buna.
Socoteala lui Busuioc era facuta: n-avea decat sa puna caii la cateva carute, sa plece la paduri ca sa-si aduca oamenii, si apoi ar fi vrut el sa stie care-i acela, un om din Curtici, care ar indrazni sa faca gura.
– Mai taica, eu zic sa ma duc eu, grai Iorgovan, iar Iorgovan era feciorul tatane-sau.
Busuioc nu prea stetea de vorba cu oamenii, si unul dintre oamenii cu care mai ales nu stetea de vorba era fiul sau, Iorgovan.
Iorgovan era, ce-i drept, mai tanar decat taica-sau, insa tocmai fiindca era mai tanar si fiindca il avea pe Busuioc bogatoiul tata, invatase mai mult in viata lui si era oarecum mai cuminte: asta o simtea Iorgovan, dar Busuioc o stia, si in fundul inimii se bucura de ceea ce stie. Iorgovan umblase cinci ani de zile la scolile din Arad; era vorba sa se faca „domn”, fiindca avea pe ce, si Busuioc visa nopti intregi la domnia feciorului sau si nici n-avea de ce sa nu viseze, fiindca feciorul sau era bun scolar. intr-o buna dimineata se pomeneste insa cu el acasa.
– Taica, eu m-am gandit sa ma dau si eu la plugarie, ii zisese el atunci. Busuioc s-a uitat lung la el, a mai stat pe ganduri, apoi l-a intrebat:
– Care va sa zica ramai plugar ca mine; de ce nu mi-ai spus-o tu asta mai nainte?
– Pentru ca-mi ziceam, a raspuns Iorgovan, daca il intreb, stiu ca n-are sa voiasca; dac-o fac, stiu ca are sa-i para rau odata, iar daca astept pana ce s-o mai gandi si el, ma tem ca o sa-mi treaca pofta.
„Asa-i! – gandise Busuioc in el – tot mai bine plugar de frunte decat boier de rand”.
insa Busuioc era om insurat, el unul si cu nevasta doi, iar nevasta lui il avea frate pe popa din Socodor, o avea sora pe preuteasa din Otlaca, mai avea si veri, si verisoare, si e greu lucru sa ai neamuri multe si sa te temi de gura lor.
„Busuioc nu stie sa-si tie feciorul in frau”: asta n-ar fi voit Busuioc s-o zica neamurile nevestei sale despre dansul, pentru ca avea si el neamuri, si aceste se suparau cand acelea il graiau de rau, si apoi se suparaul si acelea cand stiau ca aceste s-au suparat, incat Busuioc se balabanise cate un an de zile pana ce ajungea sa se impace.
El se duse dar la popa, fiindca popa era cel mai cu minte dintre toti.
– Lasa-l frate! – a grait popa – ca el stie mai bine la ce-l trage inima!
De atunci Iorgovan tace, face si asteapta ca taica-sau sa se bucure, iar Busuioc e tata si se bucura si atunci cand nu prea are de ce.
Cu toate aceste, acum Busuioc stete pe ganduri.
De mai cu minte era fiul sau mai cu minte; acum insa nu era vorba de minte, ci de trecere, si trecere tot el, tatal, avea mai multa. stia pe toata lume, si toata lumea il stia pe el; nu intra in mintea lui gandul ca i s-ar pune cineva in drum cand ii zice: „Eu sunt Busuioc de la Curtici”. Asa era! Lui nu i se punea nimeni in drum; insa Iorgovan era mai mult decat dansul: feciorul lui Busuioc!
– Bine baiete, dar baga de seama, raspunse tatal.
si nici nu ar fi fost rau daca Iorgovan, tot ca alte dati, ar fi fost povatuit numai de gandul ca-i va parea odata bine batranului.
Era cu minte Iorgovan; insa mintea este si ea dupa timpuri si impregiurari; baiatul era de douazeci de ani, si mai ales tot timpul secerisului ar fi slaba de tot mintea de douazeci de ani, prin care nu trece, fie chiar si numai pe fulgerat, si cate un gand zburdalnic.
Secerisul era o sarbatoare, si Iorgovan voia ca pentru aceasta sarbatoare el sa-i aleaga pe oameni, si cosasi, si legatori, si fete ce trec de-a lungul brazdei s-adune in urma cosasului manunchii sub secere.
An, lucrul fusese minunat: erau flacai sprinteni si la vorba, si la lucruri, un cimpoies si doi lautari, era si-o gura sparta, erau si fetele tot una si una, incat iarna toata Iorgovan numai la seceris a visat.
Iar in mijlocul seceratorilor i se ivea totdeauna Simina, fata crasnicului de la Zimbru, si indata ce i se ivea Simina, el trecea cu gandul de la seceris la trier si de la trier la culesul viilor, fiindca Simina nu a plecat decat abia pe la fiertul vinului. La casa lui Busuioc e totdeauna de lucru pentru o Simina, pentru tatal ei si pentru inca doi, trei oameni ce se tin de dansii.
Dar cu Simina n-ar fi voit Iorgovan sa deie fata; asta si-o pusese el de mult in gand. Prea isi iesise din fire pe atuncea; era bine ca s-a dus.
Nu-i vorba, de cate ori se gandea la dansa, el isi facea mustrari ca n-a sarutat-o nici macar o data.
Nu era baiat rusinos de felul lui, si chiar in cele dintai zile a voit s-o faca.
– Tu stii ca eu te las de bunavoie, ii zisese ea atunci; de vrei s-o faci cu de-a sila?
De acolo inainte el nu mai voia sa o sarute, iar acum, cu un an mai batran, ii era ciuda ca n-a voit, si n-ar fi vrut sa deie fata cu dansa, pentru ca nu cumva sa-l impinga pacatul sa-i arate ca poate voi, daca vrea, chiar si mai mult.
Nu dar la Simina se gandea Iorgovan, ci numai la un fel de Simina, care vine si trece si nu lasa-n urma ei decat o scurta parere de bine c-a fost.
Lui Busuioc insa nici macar atat nu-i trecea prin minte, si cand Iorgovan si-a facut cele trei cruci si a zis „Doamne ajuta!”, tatal se gandea la cele patruzeci de pogoane ale sale, iar feciorul la seceratoare.
– Doamne ajuta! grai si sofron, sluga, care nu se gandea decat sa faca treaba in care-l trimisese stapanul sau.
Padureanca - Capitolul 01
Padureanca - Capitolul 02
Padureanca - Capitolul 03
Padureanca - Capitolul 04
Padureanca - Capitolul 05
Padureanca - Capitolul 06
Padureanca - Capitolul 07
Padureanca - Capitolul 08
Padureanca - Capitolul 09
Padureanca - Capitolul 10
Padureanca - Capitolul 11
Padureanca - Capitolul 12
Padureanca - Capitolul 13
Padureanca - Capitolul 14
Padureanca - Capitolul 15
Padureanca - Capitolul 16
Padureanca - Capitolul 17
Padureanca - Capitolul 18
Padureanca - Capitolul 19
Padureanca - Capitolul 20
Padureanca - Capitolul 21
Padureanca - Capitolul 22
Aceasta pagina a fost accesata de 5373 ori.
