Polipul unchiului - Scena 03

Polipul unchiului - Scena 03

de Ioan Slavici



Scena 03
Ciocanel si Vespianu

(Vespianu intra sparios si se inchina mereu. E in halat si cu fes pe cap)


Ciocanel
Ah, stimabile, mult prea stimabile domnule Honoring Mistres, n-ar fi trebuit sa va sculati din pat. (Ii da un scaun). Va rog sa sedeti linistit, cu totul linistit, in cea mai desavarsita liniste. Eu sunt doctorul Blasmonc din America, am onoare sa ma prezint.

Vespianu
Doctorul Mamort, pare-mi-se.

Ciocanel
(la o parte)
Ei comedia dracului! Mi-am uitat numele. (Tare) Da, domnule, Ion Gems William Wangworth Blasmonc, doctor din Baltimore in Statele Unite.

Vespianu
Ion Gems William Wangworth Blasmonc, imi pare bine, domnule doctor.

Ciocanel
(pentru dansul)
Strasnica memorie! Eu imi uit numele, si el o sa-l stie si preste zece ani pe de rost. (Tare) Nu mai putin.

Vespianu
Care va sa zica, ati aflat si dumneavoastra, pe acolo, prin America.

Ciocanel
Noi avem ziare foarte bune, domnul meu: aflam din ele chiar si cele mai departate locuri, dar un lucru atat de celebru, un caz atat de rar in Europa?

Vespianu
Care va sa zica, e celebra boala mea? E un caz rar?

Ciocanel
Foarte celebra, un caz foarte rar aici, in Europa. La noi, in America, polipul e un lucru obicinuit; il are tot al septelea om.

Vespianu
Tot al septelea om!

Ciocanel
E chestiune de apa, de clima, de temperatura, de alimente; e chestiune de rasa, mistres; americanii sufer foarte mult de polipi; e o boala mostenita de la vechii mexicani.

Vespianu
De la mexicani!

Ciocanel
Dupa cele mai noua constatari ale doctorului Bringsam, de la vechii mexicani.

Vespianu
Adeca doctorul Bringsam!

Ciocanel
Da, doctorul Bringsam, care si-a castigat mari merite pentru neamul omenesc. Precum a dovedit el, polipii sunt de cinci feluri: cdel mai nevinovat soi sunt asa-numitii ramaculi, niste bestii intocmai ca rama, care se incuiba in spinarea omului si-i mistuie maduva din sira spinarii.

Vespianu
(atins)
Care va sa zica, intocmai ca rama!

Ciocanel
Da, domnule. Al doilea soi sunt asa-numitii sfredelnici, care au forma unui sfredelus si strabat in inima omului, de-i seaca sangele.

Vespianu
Care va sa zica, intocmai ca sfredelusul!

Ciocanel
Da, domnule, nu altfel. Al treilea soi sunt asa-numitii racacini, care seamana cu racul...

Vespian
(speriat)
Cu racul?

Ciocanel
Da, domnule, cu racul, si se incuiba in intestinele pacientului.

Vespianu
In intestine?

Ciocanel
Da, domnule, insa cel mai primejdios e asa-numitul paingenracacin, un monstru (sic!) care se incuiba in stomac si seamana atat cu racul, cat si cu paingenul.

Vespian
(disperat)
Acesta e al meu, domnule doctor!

Ciocanel
Vom vedea. Iti voi face diagnoza si ma voi incredinta. Dar acesta sufer numai oamenii ajunsi la o varsta mai inaintata fara ca sa se fi casatorit; e boala celibatarilor.

Vespianu
Intocmai ca mine, domnule doctor.

Ciocanel
Vom vedea. Sper insa ca nu este asa. Caci e grozava boala aceasta!

Vespianu
Grozava?!

Ciocanel
Cea mai grozava. La inceput, cand se iveste polipul, in vreme ce el se incuiba, pacientul nu are pofta de mancare, sufere de fierbinteli, nu poate durmi.

Vespianu
Intocmai ca mine!

Ciocanel
In urma, dupa ce polipul s-a incuibat, pacientul se simte ca de obicei, mananca bine, bea bine, doarme bine, pentru ca sa-si hraneasca polipul...

Vespianu
Intocmai ca mine.

Ciocanel
El se simte cu deosebire bine in apropiere, cand se afla cu totul aproape de vreo persoana femeiasca mai tinera, si fara de veste i se ivesc in cap ganduri de insuratoare.

Vespianu
Intocmai, domnule doctor, intocmai! Care va sa zica, e adevarat ca prin casatorie, prin o prenoire a sangelui polipul piere.

Ciocanel
Din contra! Tocmai prin aceasta se dezvolta polipul. Si asta tot polipul o cere.

Vespianu
(se ridica)
Atunci tot e bine sa aiba omul un polip fie cat de mititel in trupul sau.

Ciocanel
Deocamdata, momentan, da! (Il pune pe scaun) Va rog sa sedeti linistit, in cea mai desavarsita liniste. De obicei pacientul se si insoara cu o femeie tinera, frumoasa, gingasa, gentila, precum cere polipul, si polipul creste mereu. Nevasta, simtind ca sotul ei sufere de ceva, se cam fereste de el, incepe sa cocheteze cu vreun vecin.

Vespianu
Nu toate, domnule doctor. Sunt si femei binecrescute.

Ciocanel
In cazul cu polipul, toate fara deosebire. Polipul, lipsit de tihna lui, incepe sa se zvarcoleasca in stomac, pacientul sufere din zi in zi mai greu. In sfarsit, se ivesc primele simptome ale crizei finale.

Vespianu
Criza finala!

Ciocanel
Da, domnule, criza finala. Polipul se hraneste din sangele omului, deci sangele scade mereu din trup. La inceput pacientul simte ca-i este frig la picioare, apoi la picioare si la mani, la picioare si la urechi, apoi la urechi, la picioare, la mani si la nas.

(Vespianu se pipaie la mani, la urechi si la nas)

Ciocanel
In proportia in care scade sangele, extremitatile se racesc si mor. In cele din urma bolnavul se pomeneste ca-i cad urechile.

Vespianu
Urechile!

Ciocanel
Da, domnule, amandoua urechile. In urma, ii cade nasul.

Vespianu
Nasul!

Ciocanel
Da, domnule, nasul. Apoi ii cad degetele de la picioare, de la mani, picioarele intregi, manile amandoua, astfel dispare incetul cu incetul intregul om.

Vespianu
(se ridica ingrozit, priveste lung, cu neincredere la Ciocanel)
Cum te cheama pe dumneata, domnule?

Ciocanel
Hait! M-am infundat! Cum dracul ma cheama? (Tare) V-am spus: sunt doctorul Lengwort din America.

Vespianu
Ziceati odinioara ca va cheama Ion Gems William Wangworth Blasmonc.

Ciocanel
Da, domnule, Ion Gems William Wangworth Blasmonc Lengworth.

Vespianu
Care va sa zica, si Lengwont. Dar cum de vorbesti asa de bine romaneste daca esti doctor din America?

Ciocanel
(pentru dansul)
Esti un mizerabil! (Tare) A, domnule! Nimic mai firesc ca aceasta! La noi in America se vorbesc toate limbile, traiesc toate neamurile unul langa altul ... Cate si, mai cate colonii romanesti sunt in America! Mai ales ovrei emigrati din Romania ... Dar, astfel, domnul meu, ma iertati daca va cer voie sa plec. Am dorit numai sa va anunt ca sunt aici. Cand veti avea trebuinta, va stau la dispozitie. Am sa petrec vreo opt zile in acest oras. Sunt la hotelul "Broasca de aur". (Isi ia palaria si vrea sa plece)

Vespianu
(stand la indoiala)
Domnule doctor, crezi dumneata in adevar ca eu am vreun polip?

Ciocanel
Nu cred. Nu semeni de loc a om cu polip in stomac. Dar se poate. Cand vei simti, te rog sa ma chemi, si iti voi face diagnoza, ca sa ma incredintez. (Se inchina)

Vespianu
Domnule doctor, nu s-ar putea acum?

Ciocanel
Cum acum? Asa, din senin?

Vespianu
Uite! parca mi-e frig la picioare.

Ciocanel
Nu se poate! Va inchipuiti numai.

Vespianu
Nu, domnule doctor; parca mi-e frig si la mani. (Ii intinde mana)

Ciocanel
(ii ia mana)
Nimic. Inchipuire! Sunt convins ca nici nu ai polip in stomac.

Vespianu
(aprins)
Domnule! Eu nu sunt nebun! Ai inteles? Am avut fierbinteli, n-am putut durmi, in urma am inceput sa mananc si sa dorm bine, ma simt bine in apropierea nepoatei mele, mi-au venit ganduri de insuratoare, care va sa zica am in stomacul meu in polip in forma de paingen si rac. (Rastit) Este ori nu este adevarat ca o sa-mi caza nasul si urechile? Sa-mi spui hotarat! (Se pune in fata unii) Mai nainte nu iesi de aici!

Ciocanel
Pardon, domnule! Nu stiu! De unde sa pot sti mai nainte de a-ti fi facut diagnoza?

Vespianu
Fa-mi-o!

Ciocanel
Ah! domnule, asta-i lucru mare. Diagnoza aceasta n-o suporta decat un om care e convins ca are polipul in stomac si cunoaste consecuentele grozave ale acestei boale.

Vespianu
Sunt convins!

Ciocanel
(aspru)
Te rog sezi pe scaun.

Vespian
Sed, domnule doctor. (Se aseaza)

Ciocanel
(se sufleca)
Dar sa nu te misti, sa nu strigi.

Vespianu
Da, domnule doctor.

Ciocanel
(ii pipaie stomacul si pieptul, apoi incepe sa-l ghionteasca giur impregiur)
Da! fara indoiala! aha! Te-am prins! Te rog sa stai linistit.

Vespianu
(se stramba mereu, dar rabda)
Ce-i, domnule doctor? E ceva?

(Ciocanel da din umeri)

Vespianu
Cauta mai bine!

(Ciocanel incepe sa-i pipaie manile, apoi sa-i traga degetele, urechile si nasul)

Vespianu
Nu trage, domnule doctor, nu trage prea tare, ca rupi.

(Ciocanel se plimba adancit prin casa)

Vespianu
(il urmareste cu ochii)
Ce-i, domnule doctor?

Ciocanel
Nimic! Domnule, dumneata nu ai polip. Eu nu gasesc nimic.

Vespianu
Fiindca nu te pricepi, domnule! Nu-l simt eu in mine?!

Ciocanel
Inchipuire!

Vespianu
Domnule, ma insulti!

Ciocanel
Prea bine: sa facem proba de foc!

Vespianu
Ce fel de proba?

Ciocanel
(Se sufleca, isi potriveste ochelarii, pune un jet in mijlocul scenei, apoi il ia pe Vespianu si-l aseaza in jet)
Asa, domnule. Te rog sa stai linistit, de tot linistit, in cea mai desavarsita liniste.

Vespianu
Stau, domnule; dar ce vrei sa-mi faci?

Ciocanel
Proba de foc, cea mai sigura. (Se duce la usa din fund, deschide si bate-n palme, apoi se intoarce) In timp de cincisprezece minute te vei convinge, domnule, daca ai ori nu polipul in stomac, si daca-l ai, raspund eu ca pana mane ti-l pun in palma.

Vespianu
Cum, domnule?

Ciocanel
O sa vezi numaidecat. Cel mai nou metod.





Polipul unchiului - Scena 01
Polipul unchiului - Scena 02
Polipul unchiului - Scena 03
Polipul unchiului - Scena 04
Polipul unchiului - Scena 05


Aceasta pagina a fost accesata de 569 ori.
{literal} {/literal}